sâmbătă, ianuarie 16, 2010
Ciocolata
Coadă la market. La casă, în faţa mea, stă o bătrînă. A pus cîteva lucruri în coş – o sticlă cu ulei, o pîine, un pachet cu carne de pui. Singurul lux – o ciocolată cu lapte. O va gusta, singură, în bucătăria de bloc, amintindu-şi de copilărie, în timp ce privirea îi va rătăci pe fereastră.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
batranii nu au nevoi prea mari, chiar si cei cu bani. si bine fac.
RăspundețiȘtergerePS. ciocolata e un dezmat in toata regula :)
Varianta a doua: a cumparat ciocolata pentru nepot.
RăspundețiȘtergereEINSTEIN: Cicolata e relativă. Dintr-un anumit punct de vedere, putem vorbi despre marketing. Bătrâna a fost o victimă a publicităţii.
RăspundețiȘtergereHITLER: Evreii produc prea multă cicolată. Acesta ar trebui să fie privilegiul marelui popor german.
ILIESCU: Cicolata e un moft mic burgez, sinergia faptelor te poate determina să cumperi o ciocolată.
HREBENCIUC: Flacăra mov te influenţează decisiv în privinţa mărcii de cicolată.
MIHAELA RĂDULESCU: Şi n-a apărut în Can-Can?
VÂNTU: Bătrânica aia nici măcar n-a depus bani la FMI. Oricum, eu n-am nicio legătură cu FMI.
Si eu cred tot varianta a doua : o cumparase pentru nepot.
RăspundețiȘtergereIar Misu are dreptate cand filosofeaza cu vorbele altora pe marginea ciocolatei. Deci, sa-l lasam pe Misu sa filosofeze, iar noi sa degustam ciocolata.